Cu limbaj de gherţoi şi maniere de smardoi

De parcă nu era suficient că primeam zilnic, cu toţii, câte o palmă usturătoare de la minicinosul şi nevolnicul preşedinte al României, periodic, trebuie ca unii dintre noi s-o încaseze şi fizic, în plină figură. Nici măcar nu mai contează cine-l înfruntă pe stupidul despot, un nevinovat înţărcat sau un onorabil avocat. Smetia marinărească a preşedintelui smardoi, friptă pe „neve“ gurilor ofensatoare, este cea care polemizează cel mai iscusit cu… detractorii. Şi, vă rog, nu îndrăzniţi să contraziceţi spusele Administraţiei Prezidenţiale! Întotdeauna, dreptatea îşi va găsi culcuş la Cotroceni, indiferent de soliditatea argumentelor şi credibilitatea victimelor. În limbajul de rumeguş portocaliu veţi afla că nu a fost vorba de „contact fizic“, iar blândul şi respectuosul nostru şef de stat are de-a face mai mereu cu injuriile inamicilor (politici) şi o presă lansatoare de „minciuni şi dezinformări“.

Traian Băsescu recidivează scabros, la nivelul golăniei portuare. În toiul nopţii, la ieşirea dintr-o cârciumă cu ştaif, întocmai unui borfaş de bulevard, Băse intră într-un schimb de replici cu un cetăţean „nepoliticos“, dornic să-şi verse năduful pentru modul execrabil de a fi condusă ţara. „Să-ţi fie ruşine!“ – aceasta este injuria fundamentală adresată preşedintelui României de o „persoană agresivă“, conform comunicatului pritocit de ţuţării Preşedinţiei. Pentru ce să-i fie ruşine lui Traian Băsescu, nu cred că mai merită recapitulat. Mitocănia proverbială, ţâfna maidaneză şi cinismul fără margini ar reclama pagini fără număr. Importantă rămâne în cronologia josniciei preşedinţiale reacţia demnitarului fără… demnitate. În loc să privească cu indiferenţă suverană la făţişa aversiune a concetăţeanului său, hăhăitul preferă să şuiere ameninţător, prefaţând cafteala: „De ce să-mi fie ruşine, dobitocule?“. „Da, sunt un dobitoc (n.n. – probabil, milioane de români achiesează, în şoaptă sau vocal, la autoperdaful acestui alegător) că te-am votat prima oară!“, a replicat beligerantul avocat Dan Chitic. „Eşti un dobitoc pentru că nu m-ai votat şi a doua oară!“ – a ţinut să finalizeze victorios mitocanul care şi-a făcut nume din renume. A urmat, în versiunea victimei, brutalitatea celor doi sepepişti şi scatoalca aplicată, în stilul arhicunoscut până şi de… preşcolari, în impertinenta gură. Restul? Puţine mărturii şi multe cutrecării.

Fără doar şi poate, recentul dos de labă prezidenţial nu l-a nimerit doar pe guralivul avocat, aşa cum, în urmă cu jumătate de an, nu a ţintit faţa copilului „care a zis ceva“. Laba ghiolbanului necontrolat (decât de instincte primare) îndurerează o naţie. În ţara hăhăitului ranchiunos avem „interzis“ la opiniile potrivnice, iar pentru un adjectiv rezonabil (ruşine) direcţionat spre cel care a nenorocit o populaţie, pentru multe decenii de acum încolo, autorul este cocoşat de garda de corp a preşedintelui şi altoit la… cel mai înalt nivel. Pentru palmele trase pe obrazul tăbăcit al românului, va veni vremea, Băsescule, să dai seama! „Să-ţi fie ruşine!“ este deja un truism, în faţa căruia reflexele tale morale şi-au dat demult obştescul sfârşit. În schimb, aproape 80% dintre oamenii acestei ţări resimt o imensă ruşine pentru că sunt „pilotaţi“ de un conducător lipsit de educaţie şi cultură, refuzat cu regularitate în anturajul cancelariilor europene.

Valentin POPESCU