Buget anemic pentru o sănătate rahitică

Ministerul lui Cseke Attila cheltuieşte de două ori mai puţin pentru sănătatea românilor decât fratele lui din Ungaria. Cu 280 de euro alocaţi, anual, sănătăţii fizice a fiecărui contribuabil, România se află pe ultimul loc la acest capitol, deşi, pentru fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate, un om cu un venit brut de 1.000 lei plăteşte, lunar, cam 40 de euro (480 euro anual). Pe banii ăştia total insuficienţi, comandantul navei scufundate sub pavilion românesc, Băselică făr’ de Frică, are tupeul să spună că în sistemul sanitar se face risipă! Risipă de ce? Nu poţi să risipeşti ceva din nimic. Risipă poate de gânduri şi de frământări, căci numai managerii spitalelor ştiu câte artificii şi calcule cu radicali şi perioade trebuie să facă să împartă două paie la trei măgari. Cică, prin alte părţi, sistemul sanitar este susţinut în special de mediul privat. Fără să comenteze prea mult, privaţii se implică şi sprijină sănătatea din punct de vedere financiar atât cât pot. La noi nu merge treaba aşa. La noi nici măcar cei mai bogaţi dintre bogaţi nu sunt interesaţi să-şi ajute semenii. V-am povestit, luna trecută, dacă nu mă înşel, de spiritul de solidaritate al ocupanţilor celor mai înalte poziţii în topul bogătanilor întrebaţi dacă ar dona bani pentru o cauză nobilă. „Este o prostie. Nu comentez”. „Nu am ajuns încă la o stabilitate financiară pentru a putea face donaţii substanţiale”, au declarat unii. Alţii au afirmat că prin taxele şi impozitele pe care le tot plătesc şi în schimbul cărora nu au nicio facilitate se consideră că donează… lunar. Păi, în condiţiile astea, şi noi donăm lunar. Mai ales la Sănătate. Donăm în prostie şi nu primim nimic în schimb. Situaţia din sistemul sanitar a fost „prezisă” încă de la începutul anului, când s-a împărţit bugetul. Unora li s-a dat cu carul, iar Sănătăţii cu paharul. S-a spus, la vremea respectivă, că bugetul pentru Sănătate va fi prăduit până cel târziu în luna iunie a lui 2010! Şi „prezicerile” s-au adeverit, dar, în loc să ia măsuri, responsabilii din Sănătate s-au bazat, nejustificat, pe ipotetice rectificări bugetare. Le-au primit, dar în cuantum mult prea mic faţă de nevoile reale. Şi, în aceste condiţii, mă întreb, cum are tupeu Băselică făr’ de Frică să spună că trebuie să se tragă linie şi să se înceteze cu risipa din Sănătate? Ruşinică, dom’le! Astea-s vorbe de „găozar”, nu de preşedinte. Cică, se laudă Băselică, el ar fi propus nişte soluţii viabile în raportul comisiei de resort pe 2007, dar nimeni nu l-a băgat în seamă. Păi, eşti şef de trib sau papiţoi? Nici măcar Boc-Poc nu i-a dat atenţie, fidelul său clovn, pe care l-a însărcinat (metaforic vorbind) cu adoptarea propunerilor făcute de membrii comisiei prezidenţiale. Raportul propunea, printre altele, ca, în maximum şapte ani, fondul alocat Sănătăţii să ajungă la… 6% din PIB! Vise, numai vise… Este adevărat: din 2001 şi până în prezent, bugetul sistemului a crescut de până la patru ori. La fel şi preţurile la orice!

Oana MANOILĂ