Ne pleacă medicii, dar ne vin ţiganii…

“Decât să mă întorc în România, mai bine mo””, se jelea, patetic, o ţigancă cu buletin de Bolintin, la auzul expulzării din suburbiile Parisului. Oare cât de stigmatizat a devenit plaiul mioritic şi cât de insuportabilă poate fi cerşetoria printre intersecţiile Românicii, dacă până şi pasagerii căruţelor cu coviltir nu concep revenirea în locurile unde s-au format şi desăvârşit în arta găbjelii? Şi, totuşi, să nu ne întristăm. Doar ne vin ţiganii, ce dacă ne placă medicii?! Nu e chit, nu e echitabil? Păi, mai radem încă o dată salariile profesorilor şi, atunci, le asigurăm francezilor o invazie nesperată de inteligenţă şi competenţă, la barter cu hoţia şi violul.

Anunţul ministrului de Interne din Hexagon privind mătrăşirea a 700 de romi pentru nerespectarea legii nu avea cum să ne ia prin surprindere. Cel mult, poate, pentru răbdarea şi excesiva toleranţă dovedite de autorităţile franceze până acum. Deşi voci răzleţe, ultrapolitizate, au încercat să denunţe măsurile dure de securitate adoptate de Sarkozy în problema comunităţii nomade, toate sondajele de opinie au arătat că populaţia agreează evacuarea taberelor şi „repatrierea” ţigănimii în matca ei. Din păcate, ipocrită şi laşă cum ne este stirpea, românii refuză un astfel de sondaj care să demonstreze în ce măsură este acceptată revenirea magraonilor în ţară. „Ce să facem cu ei? Să ne fure, să ne violeze şi să ne jefuiască, iar statul să le dea ajutoare sociale pe moca ori să-i întreţinem prin puşcării din bani publici? Nu destulă activitate are Poliţia cu ăştia rămaşi aici?” sunt întrebări cu răspunsuri subînţelese ale unui concitadin suprasaturat cu delicvenţa agresivă a neamului tuciuriu.

Să nu ne impacientăm. Ciorditori şi cocalari prin vocaţie, ţiganii împachetaţi şi expediaţi par avion vor reveni, în cel mai scurt timp, pe malurile Senei. Evident, ţiganii români sunt ei şi cetăţeni europeni, au dreptul la liberă circulaţie, iar Franţa a fost cel mai aprig susţinător al cooptării României în structurile UE. Pe cât de paradoxal, pe atât de ridicol, tocmai celor care, până la intrarea în comunitatea europeană, ne acuzau foarte vocal de discriminare şi segregaţie rasială, le-a venit rândul să-i integreze pe… blânzii romi. Ce este drept, nici nu vor coborî bine din cursa Paris-Bucureşti, că deja se vor gândi la următoarea plecare (cu bilete retur, în regim discount) spre patria „libertăţii, egalităţii, fraternităţii”. Şi, uite aşa, va urma o nouă expulzare şi încă una, de fiecare dată cu revenirea în trombă. Bineînţeles, cu restul neamurilor. C-amu, gipsy, cunosc nespus de bine drumul.

P.S. Contrar declaraţiilor diplomatice oferite de oficialităţile de la Bucureşti, afluirea ţiganilor români din Europa în viaţa noastră socială va bulversa întreg teritoriul ţării. Puşi pe harţă şi irevocabil violenţi, dintotdeauna ţiganii au intrat în conflict cu populaţia majoritară. Prin definiţie parazitari, aceşti etnici au generat, oriunde în lume, grave deservicii de imagine naţiunii române, datorită comportamentului infracţional. Astăzi, nu mai putem ieşi cu capul sus în Europa şi evităm să ne recunoaştem naţionalitatea (ce nu se întâmpla pe vremea lui Ceauşescu), pentru a nu fi dezavuaţi în public.

Valentin POPESCU