Destinaţie de weekend: peşterile dobrogene

Dobrogea ascunde o comoară subterană de nebănuit. Pentru cei mai mulţi dintre noi, litoralul înseamnă mare, soare şi staţiuni turistice de fiţe. Pentru pasionaţii de speologie, regiunea de sud-est a României înseamnă o veritabilă mină de aur. Aici există nu mai puţin de 4 rezervaţii subterane şi 17 peşteri. Grotele dobrogene reuşesc performanţa de a uimi pe oricine prin ineditul lor. Peştera Limanu, locul folosit de daci drept adăpost în timpul războaielor purtate cu romanii, şi-a câştigat „renumele“ de cea mai des vandalizată rezervaţie speologică din România. Oamenii locului sunt convinşi că Peştera Limanu nu este alta decât Grota Keiris, locul în care, în urmă cu mai bine de 2.000 de ani, s-au refugiat supuşii lui Dapyx după moartea acestuia. Aşa se explică de ce aproape toate galeriile peşterii păstrează însemne şi desene străvechi. Peştera, despre care legenda spune că nu ar avea sfârşit, mai este cunoscută şi sub denumirea de „La Icoane“, datorită chipurilor cioplite în piatră aflate la intrare, dar care au fost parţial distruse de către vizitatorii nepoftiţi. La capitolul peşteri cu valoare arheologică, amintim şi grota „La Adam“. În această grotă au fost descoperite cinci piese de piatră cioplita, care au fost identificate ca aparţinând unui altar închinat zeului Mitras, identificat cu Zeul Luminii. Tot aici au fost găsite fosilele a 60 de specii de mamifere cuaternare şi a 80 de specii de fosile jurasice. Speologii spun că piesa de rezistenţă a peşterii este un molar care aparţine lui Homo Sapiens Fossilis, având o vechime 120.000 de ani. Cel puţin la fel de spectaculoasă este Peştera Movile, un loc unic în lume, care a captat chiar şi atenţia cercetătorilor NASA, datorită ecosistemului său neobişnuit. Cercetătorii au asemănat condiţiile de viaţă de aici cu cele de pe Marte. Aici trăiesc 46 de specii de vietăţi unice în lume, cu corpul depigmentat, care se hrănesc cu masa organică sintetizată de bacterii specializate în descompunere şi cu ciupercile care provin din energia izvoarelor calde sulfuroase de sub peşteră.