O Limbă în plus… irită şi incită

Ori noi, românii avem o problemă, ori ceva este în neregulă. De ce nu avem şi noi “Ziua românilor de pretutindeni”? Tare aş fi vrut să văd cum ar fi fost sărbătorită în Ungaria. Adică, la noi în ţară, în România (român, România, vă spune ceva asemănarea de nume?), noi locuitorii de drept ai acestor pământuri trebuie să suportăm plăcuţe bilingve, în română şi ungară, trebuie să lăsăm capul în jos şi să acceptăm şcoli în limba maghiară, trebuie să fim de acord cu proclamarea limbii maghiare „limbă oficială în Ţinutul Secuiesc”! Aţi fost vreodată în Tuşnad sau oriunde prin Ardeal? Nu aţi simţit cum vă fierbe sângele în vene când nu poţi cumpăra nici o pâine pentru că locuitorii „nu înţeleg româneşte”? Auzi în jurul tău numai limbi împleticindu-se într-o limbă total străină ţie. Şi totuşi, eşti în România! Singura ţară unde este nevoie de două limbi pentru a mulţumi… minoritatea! Ziua maghiarilor ne aduce aminte că Ardealul este încă al nostru şi că aşa ar trebui să rămână! Iar presa nu incită, domnule Marko Bela! Presa observă cum, în ţara lui, românul este umilit cu tupeu şi cum ţara îi este luată de sub nas fără ca înalţii demnitari stau şi se scarpină în… nas. Pentru că ministrul de Interne, Vasile Blaga, nu consideră niciun pericol în faptul că maghiarii îşi proclamă limba pe unde apucă, prin România. El are impresia că are alte treburi de rezolvat, „mai importante”, aşa cum îndrăzneşte să afirme! Mai importante decât ţara lui, decât neamul lui! Lăsăm capul în jos şi ne vindem ţara, ce zic eu, o dăm gratis, poate, poate ne lasă şi pe noi cineva să trăim în ea. Iar, dacă cineva îndrăzneşte să comenteze şi să îşi apere rădăcinile, este acuzat că incită. La ce? La adevăr? Atunci, dacă este aşa, recunosc, incit! Incit la apărerea identităţii noastre, incit la dreptul de a fi român în România, incit la recunoaşterea limbii române ca limbă oficială de către maghiarii care scuipă pe ea! Incit la apărarea pământului românesc de oricine doreşte acapararea lui şi de orice alte… infiltraţii! E nevoie doar de puţin realism ca să ne înţelegem toţi, indiferent de rădăcinile noastre. Hai să fim oameni şi respectăm limitele bunului simţ!

Andra SECELEANU