Fast-food nu este… good!

Ministerul Sănătăţii, iniţiatorul ideii „taxa pe fast-food”, a lipsit, ieri, de la dezbaterea publică pe tema aplicării taxei pe alimente şi a efectelor acesteia asupra preţurilor alimentelor, şomajului în industria alimentară şi a stării de sănătate a populaţiei. Şi asta spre disperarea sindicatelor şi patronatelor din industria alimentară, care au cerut, ieri, definirea criteriilor de aplicare a noţiunii „fast-food”. „Aceasta nu este definită şi, dacă prin asta înţelegem tot ceea ce are conţinut sporit de sare, zahăr şi grăsimi, putem impozita toate alimentele. Vorbim despre fast-food, dar Ministerul Sănătăţii nu abordează tema ierburilor consumate de tineret în baruri”, a declarat, revoltat, preşedintele patronatului din industria alimentară – „Romalimenta“, Sorin Minea. Acesta a mai afirmat că „mierea are conţinut sporit de zahăr. Toate produsele din carne – cârnaţi, tobă, parizer, cremwurşti – şi altele au procent sporit de sare şi grăsimi, în timp ce un hamburger vândut fără maioneză nu are nici sare, nici zahăr, nici grăsimi în exces”. Dacă nu se impun criterii de definire a noţiunii de fast-food, atunci poate fi impozitată şi vânzarea unor ape minerale pe a căror etichetă scrie că au conţinut sporit de săruri minerale. Reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor din industria alimentară au mai amintit că reclama care îi îndeamnă pe consumatori să evite alimentele care conţin sare, zahăr şi grăsimi în exces aparţine „Romalimenta“ şi reflectă importanţa pe care o acordă specialiştii din industria de profil educării consumatorilor şi transmiterii mesajului că nu există alimente nocive, ci obiceiuri care fac ca în SUA jumătate din populaţie să sufere de obezitate, iar în România ca obezii să ajungă la un sfert din populaţie.

O.M.