Legislaţia a permis… frauda!

Un scrutin mincinos cauzat de... imperfecţiunile legii

Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei din 14 decembrie, când a respins cererea PSD de anulare a alegerilor, că incidentele semnalate au fost generate de „deficienţele legislaţiei electorale, de natură să genereze insecuritate juridică“. Curtea Constituţională a menţionat „că cele două tururi de scrutin pentru alegerea preşedintelui României din anul 2009 s-au organizat şi s-au desfăşurat pe fondul unei crize politice, economice şi sociale, agravată de instabilitatea guvernamentală a ţării“. De asemenea, Curtea a constatat că la alegerile prezidenţiale, atât în turul întâi, cât şi în turul al doilea de scrutin, au fost semnalate multe incidente, „precum şi o exprimare mai accentuată decât cu alte prilejuri a unei lipse de încredere a cetăţenilor în corectitudinea procesului electoral“. „Acest fapt nu poate fi ignorat“, susţin judecătorii, „fenomenele arătate fiind generate, în principal, de deficienţele legislaţiei electorale, de natură să genereze insecuritate juridică“. Judecătorii explică, astfel, că Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României a fost modificată „în mod substanţial“ cu câteva luni înainte de data organizării alegerilor, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.95/2009, publicată în Monitorul Oficial pe 3 septembrie 2009. „Această modificare ridică o serie de probleme, dintre care cea mai evidentă vizează respectarea bunelor practici în materie electorală“, susţin judecătorii, care motivează că „modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este un element esenţial care decide rezultatul scrutinului“.

Suspiciuni în secţiile speciale

În consecinţă, CCR apreciază că „ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin, ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri“. Curtea constată, de asemenea, o serie de imperfecţiuni ale legii, de exemplu, în ceea ce priveşte organizarea votării în secţiile speciale, care a generat suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici de tipul „turism electoral” sau în ceea ce priveşte modul de reglementare a intervalului orar în care are loc votarea, fără a se distinge cu privire la străinătate, ceea ce a permis votarea în afara graniţelor ţării după ce, în ţară, acest proces se încheiase şi fuseseră anunţate primele rezultate. „În acest context, Curtea Constituţională subliniază necesitatea ca întreaga legislaţie electorală referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, alegerile pentru Parlamentul European, precum şi la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale să fie reexaminată, urmând a fi concentrată într-un Cod Electoral ale cărui dispoziţii comune şi speciale să asigure, în concordanţă cu principiile constituţionale, organizarea unui scrutin democratic, corect şi transparent“, susţin judecătorii. „Observaţiile expuse nu sunt, însă, de natură să determine o altă concluzie decât aceea la care a condus examinarea susţinerilor formulate şi a probelor prezentate de autorii cererii pentru anularea alegerilor“, arată CCR în finalul motivării. Curtea Constituţională mai susţine, în motivarea deciziei din 14 decembrie, că împrejurările semnalate de PSD nu au fost de natură să ducă la anularea alegerilor şi nu s-a demonstrat o fraudă care să modifice atribuirea mandatului.

Alice HIRSCH