România va trebui să facă investiţii de circa 9,5 miliarde euro pentru implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate urbane, din care 5,7 miliarde euro pentru staţiile de epurare şi 3,8 miliarde euro pentru sistemele de canalizare, potrivit unui raport trimis ieri de ANAR. Termenul de tranziţie final pentru implementarea integrală a directivei este 31 decembrie 2018. Astfel, România a obţinut perioade de tranziţie pentru colectarea apelor uzate urbane până la 31 decembrie 2013 pentru aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.) şi până la 31 decembrie 2018 pentru aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi, potrivit raportului publicat de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). Pentru epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora, perioada de tranziţie este de până la 31 decembrie 2015, pentru aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi, respectiv până la 31 decembrie 2018 pentru aglomerări umane cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi. În prezent, peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în sursele de apă provin din oraşele cu mai mult de 100.000 de locuitori, ca urmare a staţiilor de epurare insuficiente sau a lipsei de dotări la staţiile de epurare existente. Cu toate acestea, în ultimii 15 ani, în România, s-a înregistrat o scădere semnificativă a concentraţiilor de nitraţi şi amoniu din râuri, mai ales deoarece cerinţa de apă pentru populaţie, industrie şi agricultură a scăzut considerabil în perioada 1990-2008, de la 20,4 mld. mc în 1990, la 9,44 mld mc în 2008.
Scăderea cererii de apă a redus poluarea resurselor
În perioada 2005-2008, în România a fost înregistrată o diminuare cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate în receptori naturali, acest fenomen fiind determinat, în special, de scăderea consumului de apă potabilă, precum şi de realizarea sau modernizarea funcţionării staţiilor de epurare. Astfel, anul trecut, 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare au ajuns în receptori naturali, în special în râuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu aproximativ 80% din apele uzate cât se înregistra în perioada 2005-2006. ANAR atrage atenţia, însă, că procentul de ape neepurate rămâne în continuare destul de mare, astfel că obiectivul major rămâne creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente, în vederea atingerii standardului european de calitate.
Alice HIRSCH