Avem din ce în ce mai mulţi copii obezi!

Numărul cazurilor de obezitate la şcolari, mai ales în învăţământul primar, s-a dublat în ultimii opt ani, din cauza stilului de viaţă nesănătos al micuţilor, potrivit unui studiu al Institutului de Sănătate Publică (ISP) Bucureşti – Compartimentul de Igienă a Copiilor şi Tinerilor. Pe grupe de vârstă se constată o creştere mai accentuată a obezităţii la copiii din învăţământul primar. Astfel, dacă în 2001, în clasa a IV-a , obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008 a ajuns la 3,6%. La clasa a VIII-a prevalenţa obsezităţii a fost de 1,7% în 2001 pentru ca şapte ani mai târziu să crească la 3,4%, iar în clasa a XIIa, ponderea obezităţii a crescut de la 1,4% în 2001 la 2,8% în 2008. Autorul studiului spune că, între factorii etiologici ai obezităţii se regăseşte stilul de viaţă nesănătos, concretizat printr-un orar al meselor modificat, adică micuţii mănâncă de două ori pe zi sau numai odată. Obezitatea apărută la copii şi adolescenţi are un impact deosebit asupra stării de sănătate, atât fizică cât şi psihică. Un alt factor important al impactului pe sănătate este faptul că gradul de obezitate din copilărie influenţează gradul de obezitate de la maturitate. Copiii supraponderali sau obezi au mai multe şanse să rămână obezi ca adolescenţi decât copiii cu greutate normală. Tot astfel, cu cât un copil se menţine obez odată cu înaintarea în vârstă, cu atât mai mari sunt şansele ca el să devină un adult obez, se precizează în studiul realizat ISP. Consecinţele imediate ale supraponderalitaţii în timpul copilăriei şi adolescenţei sunt de natura psiho-socială. „Copiii obezi nu au încredere în ei şi sunt nemultumiţi în ceea ce priveşte aspectul lor fizic. De cele mai multe ori, copiii şi adolescenţii obezi prezintă complexe de inferioritate, autostimă relativ scăzută sau fluctuantă, adesea aceste comportamente fiind determinate şi accentuate de anturaj, prin ironii, porecle etc. De asemenea copiii şi adolescenţii obezi sunt mai predispuşi să aibă rezultate slabe la învăţătură, să aibă perspective mai reduse în găsirea unui loc de muncă, să fie izolaţi social“, potrivit studiului. Cercetările au arătat că acei copii care suferă de obezitate consideră că această boală este un handicap fizic mai mare decât pierderea unui picior.