Lovinescu – marginalizat politic

Printr-o expoziţie de carte, amenajată sub coordonarea lui Gelu Culicea, şef de secţie la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman“ Constanţa, este evocat criticul literar Eugen Lovinescu (1881 – 1943). Totodată publicist şi prozator român, Lovinescu este considerat cea mai vivace conştiinţă a criticii literare româneşti, de după momentul instaurator al lui Titu Maiorescu. S-a născut într-un mic oraş de provincie, Fălticeni, dar într-o familie privilegiată, tatăl său fiind director al gimnaziului din localitate. Fălticeni – Iaşi – Bucureşti – Paris este drumul de la periferie către centru al strălucitelor studii în litere ale tânărului Lovinescu, activitatea lui de profesorat fiind, însă, caracterizată de un cuvânt cu certe nuanţe politice: marginalizare. „Sincronismul şi mutaţia valorilor estetice sunt printre cele mai cunoscute contribuţii ale sale la şarpanta teoretică a fenomenului literar. Lovinescu este, totodată, cel care a injectat sens într-un tip de comportament batjocorit de Maiorescu şi junimişti în teoria formelor fără fond: împrumutul formelor occidentale poate crea civilizaţia. Saloanele casei lui Eugen Lovinescu din Bucureşti au fost în interbelic, vreme de 20 de ani, atmosferă ozonată, prielnică grupării literare cu nume fin arhaic: «Sburătorul»“, arăta bibliograful Ionel Alexe. „Istoria civilizaţiei române moderne“, apărută între 1924 şi 1925, „Critice“ (1925-1929) şi „Istoria literaturii române contemporane“, publicată la tipografia lui Benvenisti între 1926 şi 1929 (ediţie princeps din care Biblioteca Judeţeană Constanţa deţine câteva exemplare) sunt câteva dintre scrierile sale fundamentale.

A.H.

Tags:  Biblioteca Judeţeană IN Roman Constanţa, carti, expozitii