Guvernanţi-samsari, vă dezfuraţi cam repede!

Când Pogea ne impunea impozitul forfetar ca pe o recunoaştere a incapacităţii Guvernului de a strangula, legal, evaziunea fiscală, firmele ’oaţe au răsuflat uşurate. Primeau astfel „verde” în mod explicit pentru continuarea şi intensificarea sustragerii de la achitarea T.V.A. Doar de 20 de ani încoace driblaseră cu maximă eficacitate vigilenţa Fiscului şi era păcat să capoteze tocmai acum, într-un an de criză.

În ciuda restrângerii activităţii din ultima perioadă, Constanţa înregistrează un nesperat boom în comerţul cu cereale. Peste noapte s-au născut, la mal de mare (întocmai lui Venus din spuma mării) aproximativ 700 de firme noi-nouţe. Toate fascinate de un singur obiect de activitate: cumpărarea şi vânzarea de cereale. Zilnic, într-un furnicar greu imaginabil, sute de camioane parcurg distanţa din portul Constanţa până la combinele de recoltat, cu vrednicia proprie românului coţcar. Sunt maşinile evazioniştilor sadea, care achiziţionează grâul producătorilor direct de pe tarla, fără niciun document (deci, fără T.V.A.!). Doar cu banii jos şi maximă discreţie. După care, lesne de anticipat, printr-o morişcă a firmelor-fantomă, samsarii angrosişti exportă prada cerealieră pentru a „recupera” de la statul prost şi complice, un T.V.A. imaginar. Anual, un miliard de euro este păpat de la bugetul statului graţie unei desăvârşite şi nesimţite cârdăşii.

Previzibil pentru lemnoasa logoree a premierului, după interminabile proteste sosite din partea Ligii Asociaţilor Producătorilor Agricoli din România (L.A.P.A.R.), Executivul – prin vocea ministrului Sârbu, a ieşit la (contra)atac cu o ilustră parascovenie: „În cazul în care maşinile nu au documente privind provenienţa mărfii, maşinile şi cerealele vor fi confiscate, iar cei prinşi în această situaţie vor fi amendaţi. Încercând să mimeze interesul, dar şi o atitudine necruţătoare, Guvernul enunţă o serie de represalii fantasmagorice, de impresionat naivii. În realitate, să tot joci… Sârb(a)u, într-un prieteşug de nezdruncinat, înfiripat, abscons, printre găştile Ministerului cu cele ale evazioniştilor profesionişti. Dovadă că nimeni nu a consemnat până la această oră vreo maşină/marfă confiscate şi nici vreo amendă… rătăcită. Tranzacţiile oneroase se desfăşoară în acelaşi ritm şi cu aceeaşi lăcomie la capătul parcelelor, acolo de unde recolta ia drumul hoţiei instituţionalizate.

Să nu vă imaginaţi că evaziunea fiscală dă rod numai în spicele cerealelor. Ea continuă să-şi facă mendrele, cu neobosită şiretenie, pe tot lanţul panificaţiei. Fără excepţie, brutăriile particulare sunt parte integrantă a angrenajului eludării fiscului, fentând la fel de eficient actele normative ale Guvernului. Întrebaţi un patron, fie el procesator sau comerciant de pâine, despre producţia zilnică şi veţi observa cum se codeşte să răspundă sincer. Motivul? În ecuaţia panificaţiei româneşti, niciodată facturile emise nu se vor „pupa” cu cantitatea livrată. Oricând şi oriunde, dacă s-ar dori, controlorii guvernamentali ar avea prilejul să descopere filierele evazioniste. Grâul şi făina înregistrate sub cote mult diminuate, provenienţa dubioasă a mărfii, ca şi zecile de drumuri făcute pe un singur bon de transport, constituie parte din noianul de fărădelegi uşor devoalate până şi de nişte investigatori amatori. Darămite de Gardă, Poliţie, Fisc şi restul organelor represive care dispun de puterea legii… De ce nu se vrea stârpirea fenomenului evazionist? Simplu, golănia sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în panificaţie – îmbrăţişată de 70% dintre co-participanţii la acest sistem mafiot, bagă în buzunare circa un miliard de euro. Lor şi ciracilor complici, aciuaţi în funcţii ministeriale! Iar ce se întâmplă cu pâinea de fiecare zi a românului se repetă, la indigo, cu fructele şi legumele autohtone sau din import.

Valentin POPESCU

Tags:  Guvern