Soldatul Svejk merge la Cotroceni, Rambo se retrage în munţi!?

Nu am habar care este schema de personal în ambasada Austriei din România, dar ştiu sigur că printre angajaţii acestei instituţii diplomatice s-a „strecurat“ şi o Zoe autohtonă. Atât de mioritică, încât a pierdut un document (scrisoare, după cum a botezat-o preşedintele), care a pus pe jar clasa politică românească, şi-aşa încinsă ba prin coaliţia de guvernare, başca prin Parlament, acolo unde, după ce a dat în clocotul moţiunii, Opoziţia a început să fiarbă în suc propriu, ba prin campanie electorală. Drept este că „scrisorica“ nu are parfum de epistolă amoroasă, dar la fel de adevărat este şi că printre rândurile ei se pot lectura… iubirile lui Traian Băsescu. Faţă de populaţie (sâc!), cea pentru care va candida din nou la preşedinţie doar dacă românul va avea de suportat minimum de daune în urma crizei, dar şi faţă de Bocul pedelist, antrenat deja în drumul către Cotroceni.  Halal ipocrizie prezidenţială, aferim manipulare pusă la cale de animalul politic din fruntea ţării!!! Au schelălăit pedeliştii, au mârâit adversarii politici (chiar dacă s-au arătat indiferenţi), şi-au înfipt colţii analiştii pe toate posturile TV. Rezultatul: mai nimeni nu a înghiţit momeala aruncată în scrisoarea pierdută tocmai în calea unei agenţii de presă… Păi, cine poate să digere o asemenea aberaţie politică? Sau, altfel zis, cine să creadă că soldatul Svejk, Emil Boc pre nume pedelist, merge la Cotroceni, şi  Rambo, Traian Băsescu de „renume“ prezidenţial, se retrage în munţi? Răspuns corect: nimeni! Argumentele în favoarea acestei afirmaţii sunt cât se poate de clare. Primul (ca ordine a expunerii) ţine de prestaţia preşedintelui P.D.-L., acest Svejk portocaliu, devenit rezerva partidului pentru orice. Şi dacă postura de înlocuitor al Stolojanului la conducerea Guvernului s-a dovedit jalnică (actualul premier înregistrând cea mai drastică prăbuşire procentuală), ne întrebăm ce epitet mai există pentru cea de caplama în cursa prezidenţială. Aceeaşi întrebare şi-o pun, de altfel, şi pedeliştii, îngroziţi efectiv din cauza acestei variante. Îngroziţi sunt şi de procentajele pe care le-ar obţine Svejk-ul lor, dacă într-adevăr ar fi cazul să candideze la preşedinţie, dar asta este altă discuţie… Al doilea argument (de fapt, primul în ordinea importanţei) este strâns legat de „personalitatea“ preşedintelui Băsescu. Acest Rambo al politicii dâmboviţene, care, după ce a dat de toţi pereţii Parlamentului cu 322 de senatori şi deputaţi, după ce a tăvălit miniştrii (fie ei liberali, fie ai coaliţiei) pe podelele Palatului Victoria, se pregăteşte acum să se retragă în munţii… apolitici. Şi nu oricum, ci înfrânt de un şomaj de peste 10 procente! S-avem rezon, dar îi pasă lui Băsescu de un milion de şomeri mioritici la fel de mult cum s-a teşit de românii care l-au votat după ce i-a ciuruit cu sloganul „Să trăiţi bine“, astfel încât acum să le curgă prin toate găurile disperarea! Adică fix acea disperare ce îi determină, la cinci ani după ce l-au ales, să îi dea flit la urne. Acesta este motivul pentru care Zoe din ambasada austriacă a rătăcit scrisorica chiar pe scările unei agenţii de presă. Agenţie prin care românul să afle că, în timp ce Geoană sau Antonescu sunt ocupaţi cu mitinguri, adunări şi alte sloganuri electorale, el, preşedintele responsabil, este preocupat de… criză. Mai mult decât atât, el, ca un brav Rambo mioritic, se ia la trântă şi cu pârdalnica de criză. De iese victorios, să te ţii buletine de vot ştampilate cu numele Traian Băsescu, că, deh, el a fost singurul care s-a bătut cu criza! De nu, milos cum este românaşul, tot pe Băsescu îl va prefera, că, deh, el măcar s-a zbătut, când ceilalţi băteau ţara în caravane electorale… Aşa că ideea conform căreia Svejk-ul pedelist merge la Cotroceni şi  Rambo-ul prezidenţial se retrage în munţi este cel puţin aiuritoare. Aiuriţi s-au dorit a fi şi românii prin această „vrajă“, dar mulţi dintre ei s-au trezit demult din vrăjeala prezidenţială…

P.S.: Cât priveşte un alt motiv ce l-ar determina pe Traian Băsescu să nu mai candideze pentru un alt mandat, respectiv cel referitor la umilinţele la care a fost supus el şi familia lui timp de cinci ani, ne întrebăm doar cum defineşte preşedintele României aprecierile făcute de el la adresa unor adversari politici. Dacă nu le ţine minte, ne permitem să-i relatăm doar câteva dintre perlele prezidenţiale: „mic mafiot obraznic“ (Tudor Chiuariu – fost ministru al Justiţiei), „bătrân edec“ (Ion Iliescu – fost preşedinte al României), „ţigancă împuţită“ (actual jurnalist). Lista este mai lungă. Atât de lungă, că nu ne-ar ajunge spaţiul tipografic al unei ediţii de ziar… 

Măriuca ANDRONE

Tags:  Emil Boc, militari, scandaluri, Traian Basescu